Eternități goale…

hgghhgggh
Eternitatea e un gând care nu poate să dispară
din valul de spațiu și timp pe care noi îl tranzităm,
din locuri prin care umblară…
spațiul gol, timpul apus…etern e tot până uităm.

Dar cum pot oamenii să uite un astăzi care va fi ieri
părerile sunt gânduri mute, gânduri prind sens prin asocieri.
Asociind astăzi cu mâine avem impresia că am ști,
ce înseamnă eternitatea gândului din miazăzi.

Când în sud apune timpul, iar în nord timpul răsare,
tot ce e etern există, tot ce nu există moare.
Mor în valuri gânduri ample, cad în ape să formeze…
gândul că am ști din timp tot ce-n timp o să urmeze.

După azi vine un mâine, mai urmează mulți ca el
socotind după formule, timpul pare efemer,
efemeri suntem și noi, doar gânduri trec în etern
Spațiul gol, timpul apus…astăzi nu se mai discern.

Urma să lăsăm în urmă toate urmele lăsate,
spațiul gol, timpul apus, locuri prea îndepărtate
le-am uitat, am reușit deșert să facem din ploi,
n-am putut trece prin timp, doar timpul trece prin noi.

Am creat în colțul minții, din deșert, furtuni de foc
mâine este doar un astăzi care încă n-are loc,
acolo e un aici, iar atunci va fi acum…
Eternitatea e gândul, gând uitat în praf și fum.

2 gânduri despre “Eternități goale…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.